Contextul chemării lui Isaia
• Moare regele Ozia, un conducător care a domnit 52 de ani și a căutat pe Domnul, dar a căzut din mândrie și a murit lepros.
• Națiunea se afla într-o perioadă grea și de jale.
• În acest context, Dumnezeu i se descoperă lui Isaia și îl cheamă la slujire.
Descoperirea lui Dumnezeu către Isaia (Isaia 6:1)
• Isaia Îl vede pe Dumnezeu pe un tron înalt; tronul arată suveranitatea și controlul Său absolut.
• Dumnezeu stă pe tron: El conduce, nu e neliniștit, nu e depășit de situație.
• Ozia moare, dar Dumnezeu rămâne viu și pe tron.
• Mesaj: Dumnezeu este mereu suveran, chiar și în vremuri de criză, boală sau prigoană.
Templul și slava lui Dumnezeu
• Isaia vede Templul plin de slava Domnului.
• Serafimii Îl slăvesc: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oștirilor.”
• Serafimii proclamă că tot pământul e plin de slava Domnului, deși oamenii nu recunosc aceasta din cauza mândriei și idolatriei.
Conștientizarea stării proprii
• Isaia își vede păcatul și nevrednicia după ce Îl vede pe Dumnezeu.
• Se recunoaște „pierdut” și „om cu buze necurate”, la fel ca poporul său.
• Adevărata întâlnire cu Dumnezeu ne face să ne vedem păcatul.
Curățirea lui Isaia
• Dumnezeu trimite un Serafim cu un cărbune aprins de pe altar care îi atinge buzele.
• Curățirea e necesară înainte de a putea vorbi cu Dumnezeu sau de a vorbi oamenilor în numele Lui.
• Adevărata chemare la slujire începe cu o lucrare de sfințire profundă.
Chemarea și răspunsul lui Isaia
• După curățire, Isaia aude chemarea lui Dumnezeu: „Pe cine să trimit și cine va merge pentru Noi?”
• Isaia răspunde: „Iată-mă, trimite-mă!” — se oferă voluntar, nu se trimite singur.
• Disponibilitatea nu e suficientă: e nevoie să fii trimis de Dumnezeu.